Presiunea publică şi a populismului politic au înclinat balanţa spre folosirea banilor de la Comisia Europeană şi Banca Mondială, primiţi în baza acordului de finanţare care a totalizat aproape 20 mld. euro, pentru salarii, pensii şi alte ajutoare sociale în defavoarea investiţiilor, consideră analiştii economici.
Omul de afaceri Ion Ţiriac a reproşat recent Guvernului că nu a făcut nimic pentru oamenii de afaceri ca să-i convingă să-şi continue investiţiile, împrumuturile luate de Guvern fiind folosite pentru plata pensiilor şi a banilor necesari funcţionării sistemului public.
Deşi în economia reală semnele evidente ale unei ieşiri din recesiune se lasă aşteptate, şefii PDL au început campania electorală, susţinând că România a ieşit din criză datorită acestui guvern.
Analiştii au repetat în ultimii doi ani că investiţiile, în special în infrastructură, au fost neglijate, soluţia găsită pentru atingerea ţintelor de deficit agreate cu FMI fiind reducerea substanţială a cheltuielilor de capital.
"În ceea ce priveşte destinaţia sumelor împrumutate de la Comisia Europeană şi Banca Mondială, discuţia se întoarce la dilemele mijlocului de an 2010: plata salariilor din sectorul public, a pensiilor şi a altor ajutoare sociale (55,2% din cheltuielile bugetare totale în 2010, în creştere cu 0,6% faţă de 2009) versus investiţii de capital şi cofinanţarea proiectelor finanţate din bani europeni (14,1% din cheltuielile bugetare în 2010, cu 6,3% mai mari decât în 2009, exclusiv pe seama cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile). Cu toate că utilitatea investiţiilor publice nu este contestată de nimeni, presiunea publică, a media şi a populismului politic au înclinat balanţa înspre prima destinaţie", a comentat Dan Bucşa, şeful departamentului cercetare al Bancpost.
El apreciază că reforma cheltuielilor publice ar trebui să scoat
