Standardele oficiale limitează costurile de construcţie a drumurilor din păduri la maximum 171.000 de euro/km, dar în realitate s-a cheltuit şi de trei ori mai mult. Metoda prin care constructorii umflă costurile de amenajare a drumurilor forestiere este aceeaşi ca în cazul autostrăzilor: actele adiţionale la contractul iniţial.
Pentru construirea unui drum forestier nu sunt necesare lucrări complicate decât dacă tronsonul respectiv urcă un munte în serpentine sau dacă acostamentul său trebuie consolidat împotriva alunecărilor de teren. De aceea, statul a stabilit standarde maximale de costuri care pornesc de la 159.000 de euro/kilometru în zonele de şes şi pot ajunge până la cel mult 171.000 de euro/km în zonele de munte.
Citiţi şi:
Începe plombarea gropilor din municipiul de pe Bârzava
În aceste standarde, „drumul forestier magistral" (la care se referă costurile amintite mai sus) are o lăţime a platformei de şapte metri şi o rază minimă de racordare în serpentină de 15 metri şi o adâncime de până la 65 de centimetri a fundaţiei (macadam+balast), adică este asemănător unui drum obişnuit, din punctul de vedere al dimensiunilor.
Ei bine, în România există drumuri forestiere care au costat, în final, mult mai mult decât maximul prevăzut în aceste standarde de cost. „Adevărul" consemnează câteva cazuri de acest fel.
Centrul ţării, în miezul „afacerii"
Tronsoanele de drumuri forestiere din judeţe precum Argeş, Mureş sau Braşov sunt deja celebre în rândurile cunoscătorilor pieţei de profil. La Argeş, spre exemplu, pentru cinci kilometri de drum forestier s-au cheltuit aproape 1,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă ceva mai mult de 253.000 de euro/kilometru. În Mureş există un tronson de patru kilometri de drum forestier (e adevărat, cu serpentine, pante relativ abrupte şi multe lucrări de artă care a costat, potri