Polul avuţiei se întâlneşte cu polul lipsurilor la graniţa dintre Călăraşi şi Ilfov, judeţele cu cel mai mic, respectiv cel mai mare salariu din ţară. Bogaţia nu se extinde din cauza investiţiilor mici. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Chiar lângă regiunea Bucureşti-Ilfov, unde dezvoltarea economică asigură cea mai mare bunăstare din ţară, se află judeţul Călăraşi, locul cu cele mai reduse salarii, de două ori mai mici decât cele din Capitală.

Venitul salarial mediu net al bucureştenilor a fost, anul trecut, de 1.945 de lei, iar cel al călărăşenilor de numai 980 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), prelucrate de EVZ.

Cum e posibil ca localităţile vecine cu Ilfovul să nu atragă deloc din bunăstarea de acolo? "În Călăraşi nu au investit serios nici oamenii de afaceri români şi nici cei străini. Consiliile locale ar fi trebuit să încheie parteneriate cu firmele, de exemplu, pentru agricultură", explică Florea Pîrvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

Potrivit acestuia, o soluţie prin care autorităţile locale ar fi atras investitori este construirea de parcuri industriale. Însă nu este de mirare ce se întâmplă, în condiţiile în care acolo nu ai căi bune de transport, nu ai aeroport, nu ai forţă de muncă bine calificată, adaugă Pîrvu.

Totuşi, câteva afaceri sunt amplasate acolo: fabrica de sticlă a Saint-Gobain sau fabrica de biodiesel a Prio Biocombustibil.

Gară cu trenuri personal

De exemplu, dacă un om de afaceri ar dori să meargă cu trenul de la Bucureşti la Călăraşi, are doar varianta să ajungă cu personalul, chiar dacă pleacă într-un rapid sau accelerat, cu transbordare la Ciulniţa.

Eliza Nechifor, coordonator comunicare la compania de recrutare Manpower, spune că, atunci când o companie in v