● Norzeatic & Khidja, Aici Acum, self released, 2011.
Am fost oarecum intrigat de impresia, la prima audiţie a albumului, că ascult un audiobook. Au fost vremuri în care un astfel de material ar fi fost ars pe rug, sub sentinţa că nu se califică drept muzică. Asta sub două aspecte – unul general, ce ţine de încadrarea materialului în genul hip-hop, şi unul specific, ce ţine de cele cîteva bucăţi de... „naraţiune lirică“, de fapt declaraţii de intenţie explicite ale artiştilor, care se întîmplă să marcheze punctele în care am eşantionat albumul la prima ascultare – început, mijloc, sfîrşit. Din fericire, în spaţiul dintre cele trei puncte, lucrurile se diversifică semnificativ.
DE ACELASI AUTOR Catehism post-rock Workshop muzical Ştiinţă vs. industrie Solo Începutul (piesele „Intră“ şi „Microfon 1-2“) ne anunţă în mod oficial că albumul nu e cîntat de un muzicant, ci de un maestru de ceremonii – aici sub numele Norzeatic, mai cunoscut drept Vexxatu Vexx, după ce a mai trecut prin numele MC`geamite Găligan (sper că grafia e corectă). Departe de a fi un cunoscător al scenei hip-hop de la noi, îl ţin minte pe Vexxatu doar din certurile pe care le aveam cu hip-hoperii pe vremea cînd eram rocker. Atîta reţinusem despre el, că făcea parte din şcoala de hip-hop românesc construită în jurul pionierilor R.A.C.L.A., alternativă la mainstream-ul blochist (dar nu fără limbaj colorat), cu un minus de atitudine, dar un plus de estetică şi poftă de experiment. La data respectivă, „hip-hop intelectual“ mi se părea contradicţie în termeni, dar ascultînd materialul de pe Aici Acum, sînt extrem de surprins de calea pe care a apucat acel sîmbure fragil de avangardă hip-hop. Mijlocul („Feelin` de vinil“) ne explică mai clar de unde senzaţia de audiobook şi, cumva, o legitimizează într-un veritabil atentat emoţional.
Vocalizatorul-poet al proiectului (să-i zic cîntăr
