“Nicușor ( n.r. Nicolaie Moldovan – aici poti vedea declarația acestuia cu privire la Parcul Custozza ), apreciez ceea ce faci pentru comunitate şi ştiu că echipa de la Programe e printre cele mai bune şi experimentate din ţară.

Nu înţeleg sensul referinţei la proiectul de refacere a laturii de vest, tema actuală de interes fiind parcul Cetăţii. Consider că mi-am făcut datoria civică din momentul în care am văzut planurile cu propunerile de reabilitare ale zonei pe care o dezbatem azi. Un proiect haussmanian, ale cărui propuneri se contrazic cu principiile UE de creştere a suprafeţelor de spaţii verzi în interiorul oraşelor. Aşadar, reacţia mea a fost una de alarmă adresată comunităţii şi responsabililor locali prin editarea unor articole privind problemele acestui proiect. Mă refer la Observatorul urban de Alba Iulia, apărut în octombrie 2009, o foaie de atitudine urbană în care am expus argumente pentru reevaluarea soluţiei de arhitectură, soluţie care, repet, nu lua în considerare nevoile comunităţii de spaţiu verde şi identitatea locului.

Observatorul urban a fost o iniţiativă a Grupului pentru Dialog Urban, cu finanţare de la membrii acestuia. A fost o modalitate pe care o consider elegantă de a comunica cu populaţia şi administrația, nu prin scrisori de protest completate cu soluţii arhitecturale… . Aceste soluţii se plătesc scump, pentru că sunt rodul experienţei şi creaţiei unui grup interdisciplinar. De fapt, soluţii pentru Cetate au existat în cadrul unui Plan Urbanistic Zonal elaborat de către un colectiv interdisciplinar de profesori universitari de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu București, un proiect integrator care propunea ca Cetatea să devină o mare grădină în mişcare. Proiectul, care construia și o strategie de intervenție pentru întreaga Cetate – ceea ce nu avem astăzi, investițiile fiind propuse de agenții economici care conces