Dramaturgul american Neil LaBute are bunul obicei de a diagnostica tare sociale contemporane, cu precădere ale urbanităţii, suprasaturată de boli şi disfuncţii, unele moştenite de la generaţiile anterioare, altele noi, în continuă înmulţire şi dezvoltare. În unele texte, LaBute atacă dogma socială, un set de reguli nescrise, dar implementate de noii legiuitori media. În The Mercy Seat, montată la Teatrul Act în urmă cu cîţiva ani, un cuplu încălca norme vechi, dar în vigoare, care vizau morala, religia, patriotismul, perechea corectă. Despre această corectitudine a împerecherii dictată de societate e vorba şi în Fat Pig, regizată tot la Teatrul Act de Cristi Juncu, sub titlul XXL. De data aceasta, LaBute scoate la lumină acel canon de frumuseţe pe care trebuie să îl respecţi pentru ca şi societatea să te respecte sau măcar să te accepte.
LaBute atacă usturător standardul fizic impus de tv, operînd analitic pe un cuplu care sfidează regula. El, good looking, ea, supraponderală, un soi de Romeo şi Julieta care se iubesc azi, cînd aparenţele reprezintă totul. Urmarea firească este judecata publică via internet şi răstignirea pe altarul securităţii_sociale_care_nu_permite_bizarerii.
DE ACELASI AUTOR Această tăcere care ţîşneşte Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc interpretează Conu Leonida Despre tigri şi frică Cînd sufletul se scurge din sticlăÎn stilu-i caracteristic, odată cu subiectul, LaBute tîrăşte şi o trenă vaporoasă de subteme. Un hiatus se cască uriaş între nevoile şi dorinţele celor două sexe în perioada de aur a vieţii lor active, adică între 20 şi 35 de ani. Ele (încă) au nevoie de o identificare socială prin încadrarea în tiparul clasic soţ – copil – casă, ceea ce le face să aibă nesuferita tendinţă de a accelera mental relaţiile (un tip care le zîmbeşte devine în zece secunde posibil soţ). Dacă lucrul ăsta nu se întîmplă, apare mania distruct