Capitala Republicii Moldova, considerată cândva unul dintre cele mai verzi orașe, a ajuns astăzi o urbe „asediată" de noxe. Principalele surse de poluare sunt numărul mare de maşini vechi care circulă pe străzile Capitalei şi activitatea agenţilor economici din zonele industriale.

Zona gării şi intersecţiile aglomerate din Centru sunt regiunile cele mai sufocate de praf şi gaze din Chişinău, spun ecologiştii. Noxele din aer cu cele mai mari concentraţii sunt monoxidul de carbon şi dioxidul de azot provenite din gazele de eşapament.

În afară de sectorul Centru, printre cele mai poluate se numără Ciocana, dar şi cartierul Sculeni din Buiucani, unde emisiile periculoase depăşesc chiar şi de şase ori limitele maxime zilnice admise de lege, susţin specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Praful de pe străzile Capitalei este şi mai periculos.

„Pentru praf, limita este de 0,15 miligrame pe metru cub de aer, dar am constatat concentraţii şi de zece ori mai mari. Se întâmplă mai ales în zilele cu vânt, pentru că spaţiile verzi din Chişinău nu sunt însămânţate cu gazon. Praful se ridică zilnic, atunci când sunt măturate străzile", spune Violeta Balan, şefa Centrului de Monitorizare a Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului, din cadrul Hidrometeo.

O problemă este şi faptul că în Moldova nu sunt aplicate standardele de poluare europene pentru maşinile din trafic. Singurele standarde auto în vigoare sunt Euro 1, vechi de 17 ani, în condiţiile în care în Uniunea Europeană sunt în vigoare Euro 5, deja de doi ani.

FĂRĂ STANDARDE EURO

„Aproximativ 95% din noxele din Chişinău sunt generate de traficul auto. Mai bine de jumătate din numărul maşinilor din trafic nu corespund nici măcar standardelor Euro 2. În Parlament nu avem susţinere legislativă", afirmă Vladimir Garaba, şeful filialei din Chişinău a Mişcări