Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) a contractat pentru 2011 irigarea a 26.500 de hectare de teren agricol în judeţul Dolj, o suprafaţă extrem de mică după părerea specialiştilor. Scăderea suprafeţelor irigate este explicată prin tăierea subvenţiilor de la stat. În 2009, în Dolj au fost irigate 70.000 de hectare, adică dublu faţă de 2010 şi 2011. Inspectorul-şef al unităţii de administrare Dolj a ANIF, Viorel Ţirei, a explicat:
„Sistemul de irigaţii din Dolj aduce apa din Dunăre până spre Calopăr. A fost proiectat să deservească peste 260.000 de hectare, însă în prezent el acoperă până la 170.000 de hectare. Canalele de irigaţii mai au nevoie de reparaţii. Problema este că sistemul este energofag, costurile sunt cu atât mai mari cu cât suprafeţele irigate sunt mai mici. În aceste condiţii, este mai ieftin să imporţi cereale decât să le produci în Dolj“.
Specialiştii în agricultură spun că lipsa asociaţiilor agricole puternice, cu tehnologii de ultimă generaţie, determină producţii scăzute, ceea ce face agricultura necompetitivă. „Culturile însămânţate în toamnă totalizează 170.000 de hectare. Problema este că doar marii producători agricoli au capital pentru aplicarea tehnologiilor avansate. Ei obţin 5.000-7.000 kg de grâu la hectar, în timp ce micii producători obţin 2.000 kg/hectar. Dacă este şi secetă, iar preţul grâului mic, nu au nici un profit“, a spus Cristian Costea, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj.
Cine dictează culturile
Micii agricultori folosesc cea mai mare parte a culturilor pentru propriile gospodării şi mai puţin pentru valorificare. Potrivit statisticilor, în judeţ există 58.000 de fermieri şi circa 4.000 de gospodării de subzistenţă.
Specialiştii au vorbit în ultimul timp de regândirea compoziţiei culturilor, care a fost dictată în ultimii ani de