Maghiarii lansează ideea formării unei alianţe oficiale a minorităţilor din Uniunea Europeană.

Ungurii din diaspora vor o ţară virtuală a minorităţilor din Uniunea Europeană, care să aibă aceleaşi drepturi ca şi cele 27 de state membre. Ideea este susţinută şi de secuii ardeleni, care cred că o astfel de „ţară invizibilă" ar schimba raporturile de forţe în Uniunea Europeană.

Întrunit la Bruxelles săptămâna aceasta, Consiliul autonomiilor maghiare din bazinul carpatic (respectiv comunităţile maghiare din Slovacia, Serbia, Croaţia, România şi Ucraina) a lansat ideea creării unei alianţe a autonomiilor minoritare din Uniunea Europeană (UE).

„Dacă adunăm numărul minoritarilor din UE, atunci am ajunge la un număr al unei populaţii din care ar reieşi că ar fi o ţară ca mărime cam a patra sau a cincea putere din UE. Este ţara invizibilă a UE", a declarat preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, care a participat la sfârşitul lunii februarie la Bruxelles la întâlnirea Consiliului de Autonomie al Organizaţiilor Maghiare din Bazinul Carpatic, care reuneşte reprezentanţii minorităţilor maghiare din Transilvania, Voivodina, Ucraina, Slovacia şi Croaţia.

„Ţară" cu 40 milioane de cetăţeni

„Noi considerăm că este datoria noastră să prezentăm UE interesele acestei ţări invizibile, acestei puteri invizibile, şi să clădim instituţiile acestei ţări invizibile din UE", a mai adăugat liderul CNS, potrivit căruia această ţară invizibilă a minorităţilor din UE ar avea 40 milioane de cetăţeni, însă pentru constituirea ei e necesar acordul UE. În acest sens, secuii vor începe în 2012 strângerea de semnături şi speră să obţină un sprijin popular european suficient pentru a decide această transformare la nivelul UE fără modificarea graniţelor ţărilor componente. Potrivit lui Izsak Balazs, Tratatul de la Lisabona prevede că sunt necesare un milion