Alexandru Caiser este unul dintre ultimii bistriţeni care realizează căpestre manual. Un meşteşug aproape pierdut din cauza industrialzării. Oamenii din mediul rural au rămas însă în mare parte fideli produselor făcute de meşter şi atunci când au nevoie de un căpăstru pentru cal şi îl întâlnesc pe bătrân în târg cumpără de la el.

Nea' Sandu cum îl cunosc oamenii a învăţat să împletească căpestre de la unchiul său din Năsăud şi îşi aminteşte de copilărie când umbla cu acesta prin târguri. „Atunci era doar noi care făceam aşa ceva, oamenii ne cunoşteau, veneau în târg special ca să cumpere de la noi câte un căpăstru atunci când le trebuia. Acum cine mai face căpestre nu ştie să împletească aşa cum se făceau pe vremuri. Leagă două aţe şi gata. Cu unchiul meu aveam atelier în Bistiţa pe strada Rodnei, făceam căpestre pentru tot judeţul. Am lucrat şi pentru herghelie şi pentru toţi caii Gostatului, numai noi lucram. Veneau şi dădeau comenzi la noi la atelier şi lucram în continuu", povesteşte bătrânul de 78 de ani. Acesta spune că munca la un căpăstru nu este deloc uşoară deşi aşa pare la prima vedere. „Intră 15 metri de funie într-un căpăstru făcut cum trebuie. Lâna trebuie toarsă şi răsucită într-un fel anume, e mult de muncă", explică bătrânul. Acum împleteşte singur acasă în Bistriţa, iar duminica merge în târgurile din apropiere. „Merg la Budacu de Jos, la Jelna, la Viişoara şi câteodată şi la Năsăud. Dar îmi e mai greu că sunt bătrân. Mă duc mai mult doar ca să nu stau singur acasă că îmi e urât. Lucrez mai mult doar să-mi plătesc toate taxele pe care le am", povesteşte bărbatul care spune că banii pe care îi face din această îndeletnicire şi o pensie de 380 de lei sunt singurul său venit. Oamenii care merg duminica în târg îl cunosc pe bărbat şi spun că are marfă bună. Pe lângă căpestre Nea' Sandu mai împleteşte şi bice. „Piele iau de pe la cei care fac ham