Năzbâtiile ultimei etape de campionat n-au avut capacitatea de a de­ranja în vreun fel ordinea de front a clasamentului. Dar chiar dacă fotbalul nostru inerţial nu mai este capabil de surprize plăcute nu înseamnă că suntem cumva condamnaţi la plictis. Producţia mizericordioasă a campionatului marchează aceeaşi abundenţă cu care deja ne-am obişnuit. Fiindcă avem meseriaşi iscusiţi, me­seriaşi dibaci care se pricep de mi­nune să dea cep hârdăului cu zoaie atunci când liniştea poate deveni ameninţătoare. Ca de obicei, mizanscena scandalurilor a fost asigurată de arbitraje. Iar acolo unde "fluieraşii" n-au reuşit să se facă remarcaţi, au intervenit cu mult aplomb fudulii puşi pe jar de ultimele întâmplări ale fotbalului. Beneficiarii foloselor necuvenite au intrat în rol pentru a încerca să scoată petele de pe vinovaţii care le-au urcat sacii-n căruţă. Dar, de această dată, nu vrem să mai discutăm despre Marian Iancu. Ne îndreptăm atenţia către păgubaşii care, dimpotrivă, se străduiesc să inventeze vinovaţi de cocoaşa cărora să agaţe prostiile comise pe proprie răspundere.

Echipele din Bucureşti au bătut cadenţa mediocrităţii extrem de disciplinat. Dintre toate, Sportul se menţine în cea mai curată gos­podăreală. Nu duce la remorcă nici un fel de mizerii. Joacă frumos, atât cât poate, la trecerea timpului şi fără pretenţii la puncte. Celelalte echipe ale Capitalei, în schimb, gestionează schimonosit pretenţii nejustificate.

Dinamo a reuşit un egal de mare fală în faţa datorinicilor de la Tg. Jiu. Fiindcă asta le-a fost putirinţa. Acuzele pe care Andone le-a adus arbitrajului sună a scuză penibilă. Fiindcă Adrian Comănescu a fost femeia de serviciu a dinamoviştilor atunci când nu l-a elimnat pe Diabate şi în multe alte situaţii. Apoi, chiar dacă Adrian Comănescu a avut şi decizii prin care a mai lăsat gunoi sub preş, în nici un caz nu este vinovată