Cazino în Palatul Parlamentului, legalizarea bordelurilor, uniforme pentru şcolari şi oficializarea termenului "ţigan" sunt doar câteva dintre iniţiativele legislative care au generat cele mai prozaice dezbateri şi controverse. Într-un interviu acordat României Libere, Silviu Prigoană explică de ce insistă cu astfel de proiecte, în ciuda eşecului pe linie de până acum, înregistrat în Parlament.
Legea prostituţiei, transformarea Casei Poporului, trecerea de la termenul de ţigan la cel de rom au fost respinse. Cât de importante sunt ele pentru activitatea dumneavoastră politică?
S.P.: N-au absolut nici o relevanţă.
Sunteţi iniţiatorul lor.
S.P.: N-are nici o legătură.
Atunci de ce le-aţi iniţiat?
S.P.: Pentru că mi s-a cerut.
De către cine?
S.P.: De către cetăţeni, mulţi cetăţeni, foarte mulţi cetăţeni.
Mulţi romi nu acceptă să li se spună ţigani.
S.P.: Nu ştiu cât este de mare numărul ăsta de romi, cert este că cei care s-au adresat la mine sunt 10.000, pentru că se creează confuzia, spun ei. Plus că Academia Română a dat un punct de vedere, că terminologia corectă este ţigan-ţigancă. În recensămintele populaţiei până în 2002 nu a existat denumirea de rom.
Argumentele Academiei, deşi este o instituţie prestigioasă, par simpliste.
S.P.: Nu comentez argumentele Academiei Române.
Dar vi le-aţi însuşit.
S.P.: Nu, nu le-am însuşit.
Tocmai aţi invocat Academia.
S.P.: Nu, am spus că Academia a avut un punct de vedere pe care l-a transmis la Guvern, nu mie.
Aţi solicitat ca în actele oficiale să se folosească termenul de ţigan. Cu ce ar ajuta?
S.P.: Ca să nu se creeze confuzie.
Între?
S.P.:România şi rom. Deci ţara cetăţenilor români e România şi toţi sunt cetăţeni români de mai multe etnii. Orice ţigan, cetăţean român, el e român. Dar ca etnie, el e ţigan, că aşa
