Leul depinde mai mult de tranzacţiile Băncii Naţionale a României (BNR) şi ale Ministerului de Finanţe decât de starea economiei, consideră Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri din România. Şi analiştii financiari întrebaţi de gândul se arată surprinşi de aprecierea din ultima perioadă a monedei naţionale şi spun că deocamdată nu există semne vizibile ale revenirii economiei. "Eu nu văd cursul ca fiind determinat de structura economiei şi a fluxurilor de capital. Este un curs destul de mult influenţat şi de tranzacţiile pe care le face BNR şi Ministerul de Finanţe", a declarat miercuri Mişu Negriţoiu, la prezentarea rezultatelor financiare pe 2010 ale băncii, potrivit Mediafax.

El a explicat şi în ce condiţii se poate aprecia leul fără legătură cu performanţele economiei.

O asemenea situaţie se produce când Ministerul de Finanţe se împrumută în valută din străinătate pentru a finanţa deficitul bugetar. Cum statul nu poate face cheltuieli în euro sau dolari, ci numai în monedă naţională, valuta este schimbată în lei la BNR. De aici rezultă un exces de valută pe piaţă, care duce automat la întărirea artificială a leului. Şi intervenţiile băncii centrale pe piaţă - când BNR vinde valută - duc la aprecierea monedei naţionale. "Mai intră Banca Naţională pe piaţă cu 500 milioane de euro sau un miliard de lei sau Ministerul de Finanţe. Eu cred că influenţează cel mai mult evoluţia în sus sau în jos a cursului, mai degrabă decât fluxurile de piaţă", a mai spus Negriţoiu.

Cu alte cuvinte, în acest moment, cele două instituţii joacă cel mai mare rol în evoluţia cursului de schimb, în condiţiile în care fluxurile de piaţă sunt relativ constante. Şi vor juca atât timp cât România va fi ocolită de investiţiile străine. De altfel, înainte de criză, leul s-a apreciat datorită banilor aduşi de inve