Aceştia sunt consideraţi protectorii agricultorilor şi ai vegetaţiei. În satele din Bărăgan încă se păstrază obiceiul de a se aduce ofrande preparate din aluaturi nedospite care se impart copiilor şi sărmanilor.

Valentina Ulmeanu(61 de ani) a pregătit mucenicii ca în fiecare an, respectând întocmai tradiţia de 9 martie.„ Am făcut de când mă ştiu. Când eram mai tânără îi preparam în casă, acum acum e mai comod să cumpăr gata modelaţi de la magazin. Nu mai durează prepararea aşa de mult. Îi fierb şi adăug arome-lâmâie şi scorţişoară, iar la final nucă “, a precizat gospodina.

Pentru o porţie de mucenici aveţi nevoie de apă, zahăr, nucă scorţişoară şi arome. „Nu m-a costat mai mult de 10 lei. Este important să păstrăm tradiţia, să cinstim această zi cum se cuvine. Bărbaţii sunt mai bucuroşi de această zi, deoarece au dezlegare la mai multe pahare de vin sau de ţuică“, spune, femeia, zâmbind.

Le merge bine oamenilor

Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modeleaza în aceleaşi forme, dar se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40-44 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, ne spune Alin Paul, şef Birou Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.

40-44 de pahare cu vin sau ţuică

În mai multe localităţi din judeţ, printr e care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac, pentru memoria Sfinţilor, colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. În forma cifrei 8, rotunzi, ca niste covrigi subţiri se evocă străvechiul motiv al şarpelui. Mucenicii sau mucenicii se frământă din