Plecăm la drum cu statistici. În prezent, între 50 şi 200 de mii de rromi pot fi bănuiţi că îşi mai căsătoresc copiii foarte devreme, adică la vârste cuprinse între 8-10 şi 14-16 ani. Aceşti rromi însumează 10-15 la sută din totalul etniei şi trăiesc în comunităţi tradiţionale. Acelea caracterizate, după manual, prin traiul împreună al mai multor generaţii, dictatura bărbaţilor şi un nivel de educaţie foarte scăzut. În acest context, romanialibera.ro a încercat să afle de ce mai apar, cât de răspândite sunt, cât vor mai rezista şi nu în ultimul rând cum ar putea să fie fi eliminate aşa-numitele căsătorii timpurii. Practici care, ilustrate acum câţiva ani inclusiv de presa internaţională, au stigmatizat o întreagă etnie şi au ştirbit suplimentar imaginea externă a României.
„Căsătoriile timpurii se vor face aşa şi 100 de ani de-acum încolo", spune cu o voce aprinsă, ca şi părul său roşcat, profesoara Elena Radu, o susţinătoare fermă a discursului de tip „mândră că sunt rromă".
Nu îţi trebuie mai mult de 30 de minute în compania sa pentru a înţelege crezul său. Elena Radu e profesoară de rromani şi mediator în Şcoala 136 din rău-famatul cartier bucureştean Ferentari. Prin cabinetul ei se perindă zilnic zeci de puşti, majoritatea rromi. Intră zbenguindu-se, dar îşi aduc aminte repede unde sunt şi-şi trag fermoarul la gură. Scot caietele dictando sau de matematică şi se pun pe trasat litere, adunat şi scăzut. Fetele sunt mai distrate decât băieţii. Ochii lor mari aruncă priviri iscoditore. Zâmbesc larg când sunt de acord cu ce li se spune sau îşi scutură pletele brunete când refuză ceva. Au între 8 şi 10 ani şi ştiu deja să spună „da" sau „nu". Învaţă ce este dreptul de a alege, iar părinţii le lasă să înveţe.
Profesoara este acolo să se asigure că fetelor li se respectă drepturile, în special cel la educaţie. Nu i-a scăpat din vedere studiul Organiza
