Includerea regiunii în patrimoniul internaţional ar dezvolta turistic întreaga zonă a Munţilor Apuseni. Academicienii şi arhitecţii susţin că mulţi locuitori din Roşia Montană ar putea lucra în servicii turistice în loc să muncească în mină.
Afrodita Iorgulescu, profesor universitar ASE: „La Roşia Montană se anunţă un dezastru durabil“
VIDEO Roşia Montană - miza pe aur sau pe turism?
VIDEO Virgil Nariţă, despre Roşia Montană: „Cel mai bine ar fi să se facă şi minerit şi turism“
Mai multe asociaţii şi instituţii publice au luat poziţii favorabile includerii localităţii Roşia Montană în circuitul UNESCO. Argumentele specialiştilor arată că regiunea auriferă îndeplineşte condiţiile puse de UNESCO pentru intrarea în patrimoniul universal.
„La Roşia Montană sunt sisteme de exploatare minieră subterană datând din epoca romană, medievală şi modernă. Pe de altă parte, avem localitatea, târgul minier tradiţional, dar şi peisajul minier", explică Ştefan Bîlici, arhitect la organizaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie.
Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, aduce în discuţie zona din nordul Moldovei, unde sunt mănăstiri cunoscute în toată lumea. „Putem compara includerea localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO cu zona din Nordul Moldovei, care a devenit un punct de atracţie turistică mondială, fiind vizitată anual de sute de mii de turişti din toată lumea", arată Ionel Haiduc.
Academicianul afirmă că unii dintre localnicii care nu susţin intrarea localităţii în patrimoniul UNESCO nu sunt, de fapt, suficient informaţi. „Ei şi-ar găsi locuri de muncă în toate serviciile pe care le presupune această orientare. Pe când, în cazul începerii proiectului de exploatare a aurului, puţini oameni vor beneficia de locurile de muncă puse la dispoziţie de companie, şi asta pe termen scurt", mai spune Ionel Haiduc. @N
