Teama că vechiul sarcofag, din beton, ridicat deasupra centralei nucleare de la Cernobîl, după accidentul catastrofal din aprilie 1986, s-ar putea fisura, a dus la mobilizarea Comisiei Europene. Aceasta vrea implementarea unui proiect ce vizează construcţia unui al doilea sarcofag, care să acopere vechiul înveliş de beton. În acest sens, oficialii europeni intenţionează să strângă de la statele membre U.E., în acest an, “cotizaţia de Cernobîl”, care să acopere bugetul de 740 de milioane de euro, estimat a fi necesar pentru re-securizarea zonei contaminate.
Sperietoarea dezastrului nuclear, reactivată
Temerile că reactorul nuclear de la Cernobîl s-ar putea prăbuşi şi ar putea prezenta noi scurgeri de radiaţii au determinat agenţiile europene să caute sute de milioane de euro pentru a finanţa construcţia unei clădiri de oţel care să învelească fostul reactor.
Proiectul european care prevede construirea unui adăpost deasupra reactorului distrus şi stocarea în siguranţă a combustibilului nuclear din alte reactoare aflate în Cernobîl se confruntă însă cu un deficit de 740 de milioane de euro.
Teoretic, construcţia noului sarcofag anti-radiaţii este finanţată de Uniunea Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în colaborare cu Guvernul ucrainean. Oficialii europeni spun însă că au nevoie de implicarea ţărilor membre U.E., întrucât proiectul este subfinanţat. Ca atare, statele membre U.E. vor trebui să găsească, în perioada următoare, fondurile necesare pentru finanţarea proiectului “Cernobîl 2”.
Aceasta cu toate că şi până în prezent contribuţiile statelor membre U.E. pentru securizarea zonei contaminate de la Cernobîl nu au fost deloc mici. Jean-Paul Joulia, şeful Departamentului de Siguranţă Nucleară al Uniunii Europene, a declarat, în timpul unei vizite rec
