Pe masura ce preturile marfurilor cresc consumatorii isi reduc achizitiile in vreme ce speculatorii adauga altele noi (din acest motiv bursele se comporta diferit de piata Obor cand vanzatorii cer preturi mai mari). La un moment dat insa cele doua “paralele”-piata reala in contractare (a marfurilor tranzactionate) si cea virtuala in expansiune ( a hartiilor cu acoperire in marfurile fizice) -se intalnesc, moment in care acestea schimba doua vorbe in punctul de inflexiune dar si..sensul de deplasare (preturile incep sa scada iar consumatorii sa prinda curaj). Singura necunoscuta in acesta ecuatie este motivatia respectivei intalniri (schimbarea politicii monetare, a celei salariale, un nou val al crizei financiare sau pur si simplu bunul simt investitional).

Sa presupunem ca portocalele pe care le consumi zilnic sunt 3 lei/kg. Cum vei reactiona daca in supermarket gasesti brusc un pret de 5 lei/kg la raft? Poate vei cumpara totusi, poate vei renunta si vei iesi bombanind. Reganditi scenariul de mai sus in ipoteza in care in seara trecuta ati urmarit un reportaj la stiri despre cresterea fulminanta de preturi la portocale, estimari catastrofiste ale producatorilor si importatorilor care vad noi scumpiri, etc. Socul de a doua zi la raft este oarecum atenuat si noul pret este partial acceptat astfel incat exista persoane care vor cumpara in ciuda cresterilor nejustificate de pret. Daca mass media nu ar pregati psihologic populatia, poate ca valul de scumpiri s-ar clatina din start din cauza lipsei de sustinere a consumatorilor (vezi aici un filmulet in care Horia Mihaltan explica bine fenomenul).

Sa mai presupunem acum ca in locul celor care cumpara pentru consumul zilnic avem de-a face cu speculatori. Ce vor face acestia in prezenta unor preturi mai mari? Poate ca unii vor renunta sa intre in joc dar cei mai multi (cum o demonstreaza foarte bine