Localitatea Ozd, fost centru episcopal, este azi un sat din judeţul Mureş, aparţinînd comunei Bichiş. Izolat şi ferit de ochii turiştilor, satul Ozd adăposteşte, la fel ca zeci de alte localităţi transilvănene, o fostă reşedinţă nobiliară, azi monument istoric de categoria E, înscris în Lista Monumentelor Istorice.
Palatul respectă o compoziţie specifică pentru reşedinţele nobiliare ale Renaşterii transilvane: de plan pătrat, cu patru turnuri circulare la colţuri, el este foarte asemănător cu cel de la Cetatea de Baltă, aflat de altfel în apropiere. Spre deosebire de acesta din urmă însă, palatul de la Ozd are corpul central de dimensiuni mai reduse, ceea ce face ca turnurile să fie foarte apropiate şi să pară că susţin întregul edificiu. Rezultă de aici o siluetă remarcabilă şi mai puţin obişnuită, ale cărei singure decoraţii sînt ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor, realizate în manieră renascentistă. De departe sau de aproape, palatul este extrem de pitoresc şi atractiv, părînd desprins din cărţile cu poveşti. Şi tot ca în poveşti, personajul care dă culoare locului este Kata Szidonia Petroczi. Ea este soţia generalului Pekri Lorincz, participant activ la răscoala curuţilor împotriva habsburgilor (1703-1711). Surse încă neverificate le atribuie ambilor iniţiativa ridicării palatului în 1682. Alte surse vorbesc despre faptul că poeta şi-ar fi început aici cariera literară, iar poezia ei este cu precădere scrisă în lungile perioade de absenţă ale soţului ei, plecat să lupte pentru independenţa Transilvaniei alături de Francisc Rákóczi al II-lea.
DE ACELASI AUTOR Palatul Wesselényi din Hodod Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă Kata Petroczi este socotită una dintre poetele reprezentative pentru literatura barocă maghiară. Imaginea şi scrierile ei rămîn legate, în mod semnificativ, de palatul de la Ozd şi de înfăţişarea lui de
