În aşteptarea Salonului Internaţional al Cărţii, care se va deschide pe 17 martie, sâmbătă se deschide la Paris un alt salon, aflat la a doua ediţie, al Cărţii Umanitare. Organizatorii îşi propun să faciliteze întâlnirea dintre marele public şi asociaţii umanitare, dar mai ales cu acei autori care scriu despre catastrofele naturale, despre conflictele armate, despre lupta uneori atât de dificilă în unele ţări în vederea apărării drepturilor omului, sau despre impactul schimbărilor climaterice asupra vieţii noastre.
Numeroase eseuri, romane sau mărturii sunt publicate deci pe toate aceste teme precum şi pe alte de acest gen, iar aceste apariţii editoriale meritau un salon al lor...
În cu totul alt gen semnalăm apariţia unui eseu despre Emil Cioran. Anul aceste se împlinesc o sută de ani de la naşterea filozofului român, dispărut în 1995, şi care a devenit de fapt un mare scriitor de limbă franceză. Un colocviu dedicat lui Cioran este prevăzut săptămâna viitoare la Salonul Cărţii de la Paris. Noul eseul apărut însă acum în librării merită puţină atenţie pentru că are, deja, un titlu provocator: "Cioran. Ejaculation mystiques". Ceea ce s-ar traduce în româneşte: Cioran. Ejaculări mistice. Autorul eseului, Stéphane Barsacq, îşi propune să schiţeze un portret spiritual al lui Cioran pornind de la ideea unui păcat originar: în toată perioada cât a trăit în Franţa Emil Cioran ar fi încercat, într-un fel sau altul, să se răscumpere întrucât înainte de al Doilea Război Mondial se lăsase fascinat de sirenele fascismului şi ale anti-semitismului... Acest eseu de 156 de pagini apărut la Editura Seuil este salutat în suplimentul literar al cotidianului LE FIGARO. "Pariez că şi lui Cioran i-ar fi plăcut această carte", scrie Didier Cahen în LE FIGARO. Emil Cioran este văzut de eseistul Stéphane Barsacq ca unul dintre cei mai nemiloşi nihilişti moderni, un ati
