Pentru meritele sale deosebite în lupta cu dezechilibrele bugetare, pentru faptul că s-a bătut aproape singur, fără sprijinul total al partidului pe care îl conduce, cu recesiunea, premierul Emil Boc ar trebui să fie declarat erou, nu să îşi dea demisia din partid. Cam aşa a descris situaţia Sebastian Lăzăroiu, consilierul preşedintelui Traian Băsescu, invitat la interviurile gândul.
Premierul Emil Boc nu a fost şi nu este erou din mai multe motive. Primul, cel mai important poate, este că nu s-a sacrificat pentru binele altora, ci a sacrificat pe alţii. Al doilea, foarte important şi el, este că premierul Emil Boc nu a făcut absolut nimic ieşit din comun: a tăiat de unde a putut să taie şi a mărit ce taxe a putut să mărească. El i-a sacrificat pe alţii, adică pe aproape toţi românii. Cei care au scăpat de sacrificare sunt colegii de partid, de coaliţie sau prietenii acestora, din alte grupuri politice, care continuă să facă afaceri absurd de profitabile cu un stat prea sărac pentru a avea grijă de Sănătate, Educaţie sau de Transporturi, dar suficient de bogat pentru a achiziţiona din bani publici bunuri şi servicii de care nu are nevoie, la preţuri exagerate. Au scăpat şi cei care fac evaziune. Cel care nu plătea un TVA de 19% cu siguranţă nu îl plăteşte pe cel de 24%. Restul, toţi ceilalţi, plătesc la comun.
Premierul Emil Boc nu este un erou pentru că salvarea bugetului nu este acelaşi lucru cu salvarea economiei. Pentru că o economie nu se salvează cu taxe mai mari aplicate celor, din ce în ce mai puţini, care le mai plătesc, ci prin disciplină fiscală, pe care România nu o are. Anul trecut instituţiile statului a derulat în mod greşit licitaţii de cel puţin 10 miliarde de euro. Cel puţin 10 miliarde de euro pentru că rezultatul a fost calculat doar în baza contestaţiilor depuse. Licitaţiile trucate la care nu s-au depus contestaţii au scăpat. Un