În cea de-a doua parte a interviului acordat pentru romanialibera.ro, scriitoarea Nora Iuga vorbeşte despre studenţia în care i-a avut profesori de George Călinescu şi Tudor Vianu sau despre erotismul operei sale.

În timpul studenţiei i-aţi avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi învăţat de la ei?

N.I.: Una dintre cele mai mari şanse ale formării mele artistice şi intelectuale a fost, neîndoielnic acea întâmplare, fără de care nu eram ce sunt- de a-i avea profesori la facultate pe cei mai mari intelectuali pe care eu i-am cunoscut vreodată: George Călinescu şi Tudor Vianu. Erau atât de neasemănători, de parcă aparţineau unor regnuri diferite. Când aud numele George Călinescu văd în faţa ochilor chipul unui "clovn". Era atât de atipic ba chiar îţi lasă impresia că forţează ridicolul.

Tot ce spun aici, spun admrativ- era în toate un artist genial, ar fi putut fi şi arhitect şi designer de modă şi romancier şi poet, istoric de artă, critic literar şi actor. Când avea cursuri, vocea lui răsuna de pe coridorul care ducea la Sala Odobescu sau Haşdeu, nu mai ţin minte. Îşi începea prelegerile mereu cu expresia:"Şi cum vă spuneam.." ca şi cum rostea un discurs continuu, care chiar nu se tăia în teme dinainte stabilite, ideile, numele, timpurile, locurile se înlănţuiau arbitrar- se sărea de la Bolintineanu la Ugo Foscolo, la Bălcescu la Milton, La Gerusaleme eliberata, la "nimicuri personale". Nu aveai voie să iei notiţe la orele lui. Dacă îndrăzneai să încalci consensul, arunca asupra sălii cu creioane ascuţite, de parcă erau săgeţi.

Cred că de la Călinescu am învăţat că poetul adevărat trebuie să poarte în el geniul nebuniei, să nu-şi planifice ideile, să nu se ruşineze de nici o enormitate care îi este trimisă de cine ştie unde... şi să rămână permanent el însuşi.

Tudor