Alexei Sevastianov, un muncitor din Chişinău, a fost „tratat" mai bine de un an la psihiatrie, în anii '60 ai secolului trecut, pentru că a distrus portretul liderului sovietic

Combaterea activităţilor considerate antisovietice de regim a continuat şi după moartea lui Stalin în 1953, în aşa-numita perioadă de „dezgheţ" hruşciovist. Unul dintre primele cazuri de acest fel din RSS Moldovenească este legat de manifestarea unui comportament care ar fi fost interpretat drept unul banal în orice ţară cu minimă democraţie.

Este vorba despre practica de a interna oamenii la psihiatrie pentru acţiuni considerate antisovietice. Potrivit datelor disponibile în arhiva fostului KGB al RSSM, începând cu anul 1958, persoanele care puneau la îndoială anumite aspecte ale politicii Partidului Comunist erau susceptibile de a fi supuse tratamentului forţat la Spitalul Republican de Psihiatrie din Chişinău, cunoscut şi ca Spitalul de la Costiujeni.

„ATENTAT" LA POZĂ

Asta i s-a întâmplat lui Alexei Sevastianov, un simplu muncitor la Termocom în Chişinău. La 26 septembrie 1958, bărbatul a scos de pe perete din biblioteca întreprinderii portretul unui lider sovietic, l-a rupt în bucăţi, iar apoi i-a dat foc. Pentru această faptă, Sevastianov risca o pedeapsă aspră. Autorităţile îi intentează imediat dosar penal. De ce regimul considera atât de „periculos" gestul lui Sevastianov?

Aflăm dintr-un proces-verbal al anchetei judiciare că este vorba de portretul lui Nichita Sergheevici Hruşciov însuşi, prim-secretar al CC al PCUS, cel care a condamnat cultul personalităţii, imputându-i lui Stalin teroarea în masă. Totodată, merită de remarcat faptul că Sevastianov îşi exprimă admiraţia pentru Malenkov, care, după părerea sa, ar trebui să fie liderul URSS şi al cărui portret ar fi trebuit să stea în locul celui al lui Hruşciov.

@N_P