Legislaţia din România nu prevede sancţiuni penttru colaborarea cu Securitatea.

Chiar dacă este oficial colaborator al Securităţii, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Voiculescu nu îşi va pierde mandatul de senator. Rând pe rând Legea CNSAS şi Legea lustraţiei au fost respinse de Curtea Constituţională. Acuzaţia de fals în acte este respinsă de Dan Voiculescu pe baza unui document anterior primei sale candidaturi.

Prima portiţă de salvare pentru Voiculescu a apărut în 2008, când în urma contestaţiei depuse chiar de avocatul liderului PC, Sergiu Andon, Curtea Constituţională a aruncat în aer Legea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). În urma verdictului Curţii, CNSAS nu a mai putut emite decizii de colaborare cu fosta poliţie politică. Singura atribuţie a CNSAS era să trimită documentele pe care le primeşte de la serviciile secrete în instanţă. De menţionat însă că nici vechea lege a CNSAS nu interzicea foştilor securişti să candideze, iar publicarea numelor era, practic, doar o formă de informare a electoratului. De altfel, fostul deputat PNL Mona Muscă a demisionat din proprie iniţiativă din Parlament, în 2006, când CNSAS a decis că a colaborat cu Securitatea.

CCR: Securitatea era legală în comunism

În 2010, Parlamentul a aprobat, totuşi, Legea lustraţiei care interzicea foştilor securişti şi foştilor nomenclaturişti să candideze pentru funcţii publice. Ulterior, însă, legea a fost respinsă de Curtea Constituţională (CCR) . Judecătorii Curţii au apreciat, printre altele, că “nici o persoană nu va putea fi supusă lustraţiei pentru opinii personale sau pentru simplul motiv de asociere cu orice organizaţie care, la data asocierii sau a activităţii desfăşurate, era legală şi nu a comis încălcări grave ale drepturilor omului.”

Un alt pericol pentru Dan Voiculescu ar fi fost să fie acuz