De ce Roşia Montană să devină sit UNESCO şi ce şanse sunt pentru acest lucru? Care sunt beneficiile pe care locuitorii le vor avea după această includere pe lista monumentelor universale?

Citiţi şi:O soluţie: Roşia Montană, sit UNESCO

Ce fac autorităţile pentru ca localitatea să fie inclusă pe lista UNESCO? Au fost câteva dintre întrebările la care au răspuns ieri invitaţii din studioul Adevărul TV: Alexandru Sassu, preşedintele fostei comisii parlamentare de anchetă a proiectului Roşia Montană, Ştefan Bîlici, arhitect la Asociaţia „Arhitectură. Arheologie. Restaurare", Peter Ooostveen, preşedinte al Asociaţiei „Heritage - parteneră UNESCO, în cadrul unei dezbateri online.

Admitere în două etape

Discuţia a fost începută de Peter Oostveen care a spus că includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO este o oportunitate pentru România, un alt stat care ar avea o asemenea localitate ar fi mândru de acest lucru. Alexandru Sassu a declarat că România nu a investit niciodată în patrimoniu. „Preocuparea pentru patrimoniu a fost totdeauna foarte departe de putere, oricare a fost aceasta. Bugetul Ministerului Culturii şi zona alocată patrimoniului a fost întotdeauna foarte mică", a spus Sassu.

Arhitectul Ştefan Bîlici a afirmat că pentru includerea în lista monumentelor UNESCO nu există vreo condiţie de natură economică. „Înscrierea în patrimoniul UNESCO presupune de fapt două etape. Prima înseamnă înscrierea pe lista tentativă, adică pe lista monumentelor istorice naţionale. Dacă România înscrie această localitate pe lista tentativă înseamnă că face o declaraţie că este de acord. După un an de la înscrierea pe lista tentativă, urmează înscrierea în lista monumentelor universale", a spus Ştefan Bîlici.

Dimpotrivă, Alexandru Sassu a fost de părere că înainte de a propune ca localitatea să fie inclusă în patrimoniul univers