Lecturând destul de multe reviste medicale – autohtone şi străine – în intenţia de a le semnala cititorilor noştri, am constatat că două categorii din acestea sunt cel mai greu de recenzat: cele cu sumare debile şi articole subţiri în conţinut, precum şi acelea ce propun un sumar bogat, plin de texte unul mai dens şi mai interesant ca altul. Fără doar şi poate, hebdomadarul belgian LE GENERALISTE face parte din cea de-a doua categorie de publicaţii „dificile“. (...)

Lecturând destul de multe reviste medicale – autohtone şi străine – în intenţia de a le semnala cititorilor noştri, am constatat că două categorii din acestea sunt cel mai greu de recenzat: cele cu sumare debile şi articole subţiri în conţinut, precum şi acelea ce propun un sumar bogat, plin de texte unul mai dens şi mai interesant ca altul. Fără doar şi poate, hebdomadarul belgian LE GENERALISTE face parte din cea de-a doua categorie de publicaţii „dificile“. Fapt (re)confirmat şi de nr. 991, din al cărui conţinut mi-au atras, cu osebire, atenţia articolele prezentate în cele ce urmează. • Unul dintre ele, bunăoară, demonstrează că „o septicemie poate schimba viaţa“. În ce sens? Îndeob Publicitate şte, când un pacient părăseşte spitalul după o septicemie, medicii şi aparţinătorii lui tind să creadă că momentele cele mai dificile au fost depăşite. Dar lucrurile nu stau chiar aşa: deziluziile sunt destul de frecvente. Încă în 1997, un grup de cercetători americani a revelat că, în comparaţie cu bolnavii care au fost spitalizaţi, dar fără a face septicemie, persoanele care au cunoscut un episod septicemic au un risc dublu de a deceda în decursul următorilor cinci ani. După comunicarea acestor date însă, nu puţini specialişti au afirmat că, întrucât septicemia îi afectează, cu precădere, pe vârstnici, acea creştere a mortalităţii ar putea fi provocată de alţi factori. Cercetări minuţi