În urmă cu câţiva ani, când dosarele Revoluţiei fuseseră trimise într-un con de umbră şi părerau să nu mai intereseze pe nimeni, sub motiv că se referă la nişte evenimente vechi, "din secolul trecut", Jurnalul Naţional a declanşat o campanie de presă care, în doar câţiva ani, a readus în atenţia publicului, dar şi a justiţiei, dramele cumplitelor zile şi nopţi din decembrie 1989.

În urma acestei campanii susţinute, anchetatorii au dispus redeschiderea dosarelor privitoare la împrejurările în care a murit ge­neralul Vasile Milea, ultimul minis­tru comunist al Apărării Naţionale, dar şi al altor dosare penale care, până atunci, se târâseră prin labirintul ne­putincioasei justiţii post-decembriste. Dar şi imensul dosar nr. 97/P/1990 care, timp de peste 15 ani, ţi­nuse ferecate între coperţile celor peste 100 de volume ale sale aspecte ne­cu­noscute ale Revoluţiei din Bucureşti. Apoi, timp de câţiva ani la rând, i-am descoperit pe eroii Re­vo­­luţiei din toată ţară, cărora le-am re­latat în paginile ziarului nostru dra­mele prin care au trecut, fiecare dintre ei, în ultimele zile ale anului 1989. Zile şi nopţi dramatice care au coincis cu sfârşitul regimului comunist. Printre aceştia, s-au numărat şi revo­lu­ţio­na­rii clujeni cărora li s-a făcut dreptate la CEDO.

Decizia pronunţată de înalta instanţă europeană critică autorităţile româneşti pentru că au fost ineficiente în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din decembrie 1989, investigaţii concretizate în anchete penale care s-au lungit în mod nejustificat mai mult de 12 ani. Ineficienţă care va costa statul, şi implicit pe noi toţi, 52.000 de euro, daune materiale şi morale acordate celor nouă clu­je­ni care s-au adresat CEDO. Cei nouă sunt revoluţionarii Dorel Lă­pu­şan, Mircea Ioan Niţu, Nicolae Ne­me­ti-Cristea, Dragomir Dumitru In­cle­zan, Leont