Ce şanse sunt ca Roşia Montană să devină sit UNESCO? Care sunt beneficiile pe care locuitorii le vor avea după această includere pe lista monumentelor universale? Ce face statul român pentru pătrunderea în patrimoniul UNESCO?
La aceste întrebări au răspuns Alexandru Sassu- preşedintele fostei comisii parlamentare de anchetă a proiectului Roşia Montană, Ştefan Bîlici- arhitect de la Asociaţia „Arhitectură. Arheologie. Restaurare", Peter Ooostveen, preşedinte „Asociaţia Heritage -parteneră UNESCO, în cadrul dezbaterii online, organizată de Adevărul TV.
Arhitectul Ştefan Bîlici a spus că pentru includerea în lista monumentelor UNESCO nu există vreo condiţie de natură economică. „Înscrierea în patrimoniul UNESCO presupune de fapt două etape. Prima înseamnă înscrierea pe lista tentativă, adică pe lista monumentelor istorice naţionale. Dacă România înscrie această localitate pe lista tentativă ar însemna că face o declaraţie că este de acord. După un an de la înscrierea pe lista tentativă, urmează înscrierea în lista monumentelor universale", a spus Ştefan Bîlici. El a adăugat că noi ne aflăm astăzi „în etapa zero, când Ministerul Culturii n-a făcut nimic".
Prin telefon, primarul Roşiei Montane, Eugen Furdui, a spus că înscrierea localităţii pe lista UNESCO este de fapt „o tentativă de a opri investiţia în minerit care are loc în prezent". „Eu ca primar al comunei trebuie să duc mai departe voinţa populaţiei din zonă", a spus Furdui.
Primarul s-a contrazis cu Ştefan Bîlici pe tema legislaţiei care trebuie respectată. „În 80% din satul Roşia Montană nu se poate construi pentru că este zonă industrială", a spus arhitectul. Primarul a spus că nu este adevărat, că oamenii pot construi. „Trebuie să ţinem cont când vrem să construim de o licenţă minieră valabilă", a spus Eugen Furdui.
„Dacă în Olanda exista o localitate precum R
