În chiar momentul în care Emil Boc se pregăteşte electoral să celebreze ieşirea din criză a României, liderii europeni, întruniţi într-un Consiliu european extraordinar în 11 martie, sunt constrânşi să se aplece din nou asupra problemelor economice, deşi, iniţial, acest summit ar fi trebuit să fie rezervat situaţiei din Africa de Nord, în special Libiei.

Dar criza financiară pândeşte din nou Europa. Dacă timp de câteva luni liderii europeni s-au complăcut în iluzia că situaţia din zona euro a fost stabilizată, nimic nu le îndreptăţea această convingere. Starea critică în care se află Grecia, Irlanda sau Portugalia o dovedeşte. Marţi-8 martie, agenţia de rating Moody's depuncta Grecia şi clasifica datoria acestei ţări ca fiind „foarte speculativă". Între timp, rata dobânzii la împrumuturile făcute de Grecia a depăşit 12%, cea a Irlandei este încă de peste 8%, iar Portugalia are dificultăţi să împrumute la o rată de 7,5%. Pentru aceste ţări nivelul dobânzilor este nesustenabil, mai ales în condiţiile în care economia este încă în recesiune, iar preţul petrolului creşte încontinuu.

Deşi Moody's aprecia „progresele semnificative" făcute de Grecia în sensul reducerii deficitului bugetar şi a reformelor structurale, agenţia de rating, în justificarea deciziei sale de a scădea ratingul ţării, atrăgea atenţia asupra veniturilor fiscale reduse, în special a celor provenite din impozitele pe venit, ca urmare a fraudei fiscale masive pe care guvernul elen nu o poate controla. Dar, dacă situaţia Greciei, pe care Moody's o apreciază drept critică, va afecta toată zona euro, cum ar putea România să nu fie afectată? Nu doar că recesiunea mondială nu s-a încheiat, dar încă nu s-a atins punctul culminant. Evoluţiile din Africa de Nord sau din zona Golfului nu pot fi analizate independent de contextul crizei mondiale. Ele influenţează nu doar preţul petrolului, ci între