La început de martie, în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române, s-a desfăşurat sesiunea comemorativă dedicată lui Marin Sorescu (1936–1996), cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la naştere. Evenimentul a fost organizat de Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Muzeul Naţional al Literaturii Române. (...)

La început de martie, în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române, s-a desfăşurat sesiunea comemorativă dedicată lui Marin Sorescu (1936–1996), cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la naştere. Evenimentul a fost organizat de Secţia de filologie Publicitate şi literatură a Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Muzeul Naţional al Literaturii Române. Alocuţiunea de deschidere a fost rostită de acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, care a arătat că Marin Sorescu a fost artizanul desolemnizării poeziei. În cuvinte care exprimau afecţiunea şi preţuirea faţă de acest mare scriitor, vorbitorul i-a atribuit meritul, alături de Nichita Stănescu, de a fi deschis drumul curentului postmodernist la noi. În dramaturgie este văzut ca un emul al lui Eugen Ionescu, aşa cum o demonstrează lucrările sale Iona şi Paracliserul. Eugen Simion a făcut, cu această ocazie, referire şi la Petre Pandrea, un alt mare oltean care a ţintit spre europenizarea „spiritului cobiliţar“. Vorbitorul a arătat în continuare că scrisul lui Marin Sorescu, mojarat în retorta de înţelesuri multiple, l-a făcut un maestru al ambiguităţii, reuşind, lucru rar, să poetizeze apoeticul şi să valorizeze resursele metaforice ale cotidianului. Dramaturg, a folosit parabola departajându-i un aspect metafizic şi o faţă veselă, petrecăreaţă. (...) Mai mullte detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

La început de martie, în Amfiteatrul Bibl