Adolescenţii din centrele de plasament din Iaşi descriu bătăile sistematice pe care le încasează de la educatori şi agresiunile copiilor mai mari asupra celor mai mici. Sursa: EVZ

Pe copiii statului îi recunoşti în câteva minute. Le tremură vocea, au o umilinţă înnăscută, ai putea să-i frămânţi între degete ca plastilina. "Copii chinuiţi" li se spune în popor, sintagmă ce se presupune că explică totul.

Sebastian Dodan e un veteran al orfelinatelor din Iaşi. Are 21 de ani, e un absolvent fără glorie. Nu i-a organizat nimeni un banchet de adio, doar şi-a strâns lucrurile şi a plecat în chirie, pe cont propriu. Lucrează la o firmă, face curat în apartamente, e tot ce-a învăţat în lungul său periplu prin orfelinate. Are un salariu de patru-cinci sute de lei, aşa că e genul care mănâncă foarte multe ouă.

Priveşte în urmă cu resemnare: "Poate nu eram aşa dacă eram tratat cât am fost mic. Acum sunt traumatizat, nu mă mai pot vindeca. Educatorii nu te susţin, ei ştiu doar să pedepsească".

"I-a dat cu pumnul, cu băţul, apoi a tuns-o chel"

Judeţul Iaşi are peste 2.800 de copii în plasament, din care 1.200 trăiesc în centre "rezidenţiale", iar restul sunt în grija asistenţilor maternali. La centrul Tătăraşi, copiii consideraţi "cazuri sociale" - adică sănătoşi la minte şi trup, diferiţi de cei cu nevoi speciale - sunt repartizaţi în nouă apartamente, sistem modular finanţat de PHARE. O parte dintre educatorii din aceste module, mulţi cu 10-20 de ani de activitate în sistem, au ajuns la judecata copiilor.

Victor Amarandei, educator în modulul "Columnei", este acuzat că l-a bătut cu pumnii şi picioarele pe Florin, care acum are 16 ani. Băiatul are un uşor retard mintal şi a fost mutat din apartament în centrul de la Târgu Frumos, unde ajung cei cu probleme psihice. "S-a urcat pe mine. Eu, Rusu şi Fani Stoica era