După explozia de sâmbătă, de la reactorul 1 al centralei nucleare Fukushima, afectată de cutremur, cuvântul Cernobîl a reapărut în memorie. Iar azi, când japonezii păr să nu mai stăpânească reactorul 3 de la aceeaşi centrală, comparaţia cu drama de acum 25 de ani, din Ucraina, a devenit din ce în ce mai serioasă.
Pură fabulaţie? Nu e clar, deocamdată. Experţii americani au stabilit o paralelă între cele două catastrofe. „În acest stadiu, avem în faţă o situaţie asemănătoare celei de la Cernobîl unde începe să de deverseze nisip şi ciment pentru a acoperi reactorul în fisiune”, a arătat fostul director al Comisiei americane de supraveghere nucleară, Peter Bradford.
De asemenea, utilizarea apei de mare în vederea răcirii reactorului aşa cum procedau ieri japonezii la Fukushima este văzută ca „un gest disperat”. „Situaţia a devenit atât de critică înc ă nu mai au, se pare, capacitatea de a aduce apa dulce pentru răcirea şi stabilizarea reactorului şi acum, în disperare de cauză, trebuie să recurgă la apa de mare”, a arătat şi Robert Alvarez, specialist în dezarmare nucleară de la Institute for Policy Studies - Washington.
Situaţia va ajunge una similară cele de la Cernobîl? „Suntem pe un teritoriu necunoscut”, a declarat Robert Alvarez.
Informaţiile nu sunt suficient de clare şi complete pentru a se da un verdict. „Structura de izolare în această centrală este cu siguranţă mai solidă dec't la Cernobîl, dar mai slabă decât la Three Mile Island”, a mai arătat Alvarez.
Joseph Cirincione, directorul Ploughshares Fund, intervievat de CNN, a reproşat autorităţilor japoneze că furnizează informaţii contradictorii şi parţiale legate de ce se întâmplă la centrală şi a arătat că prezenţa cesiului în atmosferă indică o fisiune parţială în curs.
Locuitorii de pe o rază de 20 de km din jurul centralei, adică ci
