Între Orient şi Occident s-a născut tipul omului adaptabil, iar românii se încadrează perfect în acest tipar, cu părţi şi bune, şi discutabile, afirmă antropologul Gheorghiţă Geană într-un interviu acordat adevarul.ro. Profesorul universitar dr. Gheorghiţă Geană atrage atenţia că românii, obsedaţi de valorile străine, tind să le uite pe cele naţionale.

Scurtă carte de vizită:

- s-a născut în 1942 în oraşul Mărăşeşti, în fostul judeţ Putna (actual Vrancea)

- 1965: absolvent al Facultăţii de Filosofie Universitatea din Bucureşti, urmat de un doctorat în filosofie (1977)

- 15 octombrie 1967: şi-a început cariera în cercetarea ştiinţifică la Centrul de cercetări Antropologice (în prezent Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer”- Academia Română)

- din 1991 este profesor de antropologie la facultăţile de Filosofie şi de Sociologie, Universitatea din Bucureşti

- este specializat în antropologie culturală, având contribuţii atât în cercetările de teren, cât şi de ordin teoretic

- unele dintre lucrările sale au apărut în volume şi reviste tipărite de importante edituri din străinătate (Routledge, Cambridge University Press, Wiley etc.)

- a colaborat la realizarea unor filme documentare pentru televiziune: Mioriţa, Simion Mehedinţi, Mircea Vulcănescu, Francisc I. Rainer.

Cum anume a evoluat românul comportamental, de la 1800 încoace?

În general, eu nu agreez termenul de „evoluţie". De ce? Atunci când vorbim de evoluţie trebuie să avem în vedere o finalitate, un ţel final unde ajungem. Or, ceea ce se întâmplă şi în natură, şi în societate e o trecere de la o serie de fenomene la altele. Prefer conceptul de „devenire". La scara reală a societăţii e mai dificil să adoptăm termenul de evoluţie, ar trebui să ştim unde ne îndreptăm, unde e capătul procesului.

Aşadar, nu vorbim de evoluţie. Totuşi, cum s-a schimbat com