Confruntată cu schimbările din lumea arabă, Comisia Europeană s-a mişcat rapid, coerent şi aplicat, îmbinând greutatea mesajului cu determinarea acţiunii. Aspiraţia Uniunii Europene de a fi recunoscută ca actor internaţional aducea, după Războiului Rece, o notă de noutate în sistemul internaţional. Cu toate ezitările, un exemplu de acest gen este şi răspunsul la evenimentele recente din lumea arabă.

Dacă ne referim doar la aspectele politicii externe, trebuie să subliniem că zona arabă interesează Uniunea în gradul cel mai ridicat. Nu numai pentru că este vorba de o arie cu tradiţii centenare în relaţiile cu continentul european, dar şi pentru că intră în sfera politicii vecinătăţii şi a importantelor regiuni strategice care definesc interconectivitatea globală de azi - Mediterana, Orientul Mijlociu, Asia Centrală.

Iar dacă luăm în considerare probleme tematice ale relaţiilor internaţionale contemporane, poate fi menţionată chestiunea energetică, unde au apărut deja semnele unor grave asimetrii care vor influenţa negocierile privind comerţul cu gaze naturale şi "conductele politice", cu efecte asupra evoluţiei economiei europene. Şi, întâlnind un asemenea context, precum recentele evenimente din lumea arabă, UE ar avea ocazia, dar şi datoria să demonstreze voinţa punerii capabilităţilor de care dispune în slujba împărtăşirii valorilor pe care susţine că vrea să le promoveze în procesul reconstrucţiei lumii de mâine.

Citiţi şi:

EUObserver: Băsescu l-a enervat pe Sarkozy

CONDUITA EUROPENILOR

UE este un actor internaţional multiplu, fapt dovedit şi de răspunsul la evenimentele din lumea arabă. Statele membre au reacţionat individual, în funcţie de geografie, interese economice, sensibilităţi geoculturale şi geopolitice, raportarea la deciziile ONU etc. Consiliul UE şi Serviciul de Acţiune Externă au detaliat hotărârile