Ambianţa în care se desfăşoară acţiunea thriller-ului din nordul Europei este considerată ca un etalon de prosperitate, civilizaţie şi curăţenie morală. În acest spaţiu, până şi apertura (deschizătura) cutiilor poştale este strict reglementată, ca de altfel şi înălţimea la care trebuie montate. De aceea, fărădelegea e privită aici cu multă uimire.
Pe câţiva dintre reprezentanţii acestui tip de thriller i-am cunoscut graţie editurilor Trei, Humanitas şi Crime Scene: Camilla Lackberg, Liza Marklund, Anders Roslund, Borge Hellstrom, Arne Dahl din Suedia, Anne Holt din Norvegia, Arnaldur Indridason din Islanda.
Desigur, trebuie să-l amintesc şi pe Stieg Larsson. El e scriitorul care a polarizat primul atenţia lumii întregi în ultimii ani şi a deschis o cale pentru ceilalţi scriitori din această parte a lumii. Şi pe bună dreptate – multe dintre frământările societăţii contemporane se regăsesc în trilogia „Millenium”.
Dar şi cei pe care i-am pomenit mai înainte merită tot respectul. Nici unul nu-l copiază pe celebrul suedez. Fiecare dintre ei şi-a găsit un drum propriu, pe care îl străbate fără ezitare.
De pildă, în cele trei romane ale Yrsei Sigurdardottir apărute până acum în limba română – „Ultimul ritual”, „Suflete damnate” şi „Cenuşă şi pulbere” – se dezvăluie, cu mult har, secvenţe din viaţa Islandei. Încă din start, curiozitatea cititorului este stârnită – despre această ţară cu 300.000 de locuitori ştim prea puţin. Cum sunt oamenii de acolo? Ce obiceiuri au? Cum se comportă ei în faţa unor acte antisociale?
După cum afirma Arnaldur Indridason, „o crimă tipic islandeză este inutilă şi comisă fără nici o încercare de a o ascunde, de schimbare a indiciilor sau de tăinuire a dovezilor”.
Dar această aserţiune nu se potriveşte romanelor Yrsei – să-i spunem pe numele mic, e mai uşor de reţinut. Dimpotrivă, în naraţiunile sale, criminali
