Supravieţuitorii cutremurului din 4 martie 1977, care au trăit acea experienţă fiind captivi la ultimele etaje ale blocurilor mai înalte, s-au întrebat, cu certitudine, după ce au văzut imaginile din Japonia, cum de un cutremur cu o magnitudine mult mai mare a făcut ca zgârie norii să oscileze atât de uşor.

Explicaţia este dată de jurnaliştii de la The New York Times, care au consultat specialişti americani şi japonezi: standardul japonez în domeniul construcţiilor impune un balans (în caz de cutremur) al porţiunii superioare a turnurilor, redus la jumătate faţă de standardul american. Acest deziderat este atins graţie amortizoarelor hidraulice din oţel şi cauciuc, de formă cilindrică, de la baza turnurilor japoneze, mult perfecţionate în arta disipării energiei seismice. În caz de cutremur, aceste amortizoare preiau mare parte din forţa de forfecare, iar clădirea va fi doar uşor zguduită. În plus, structurile din oţel sunt puternic ranforsate cu un sistem de nervuri şi ancore.

Care este legătura între Fukushima şi Cernobâl? BBC dă răspunsul la întrebările esenţiale care se pun în caz de ameninţare nucleară

EXPLOZII la reactorul 3 al centralei Fukushima. Probleme la sistemul de răcire al reactorului 2. Cursă contracronometru pentru evitarea unui ACCIDENT NUCLEAR MAJOR în Japonia

Citeşte şi Japonezii se tem de noi explozii la centralele nucleare. Ţara cu 30% energie nucleară

Ultimele informaţii despre cutremurul şi tsunami-ul din Japonia, live pe Gândul şi Facebook

Cele mai moderne clădiri înalte din Bucureşti, despre care se spune că sunt cele mai rezistente în caz de cutremur, sunt construite după standardele americane în materie de seismicitate.

Proiectanţii din "vechea gardă", precum Camil Roguski, fost director al trustului de construcţii Carpaţi şi cunoscut drept "arhitectul lui Ceauşescu", susţin chiar că