Proiectul noii Constituţii, finalizat deja de majoritatea de dreapta aflată la guvernare în Ungaria, renunţă la termenul „republică” din titlul oficial al ţării şi face apel la coeziunea naţiunii. Un chestionar care a fost trimis cetăţenilor, alternativă la un referendum, îi întreabă dacă viitoarea lege fundamentală trebuie să exprime coeziune naţională şi cu maghiarii de peste graniţe. Este un proiect declarat al guvernării. De la începutul acestui an, maghiarii din afara graniţelor Ungariei, o mare parte dintre ei trăind în România, beneficiază de o procedură simplificată de obţinere a cetăţeniei. În curând, aceştia vor primi şi drept de vot, au asigurat politicienii de la Budapesta.

Noua Constituţie a fost redactată de majoritatea Fidesz- KDNP (creştin-democraţi), care formează coaliţia condusă de premierul Viktor Orbán. Principalul partid de opoziţie, cel socialist, a subliniat că textul exprimă viziunea unui partid-stat şi a refuzat să participe la procesul de redactare.

Proiectul legii fundamentale renunţă la termenul de "republică". Republica Ungară (Magyar Köztársaság) se va numi prin urmare Ungaria (Magyarország). Fostul premier socialist, Ferenc Gyurcsany, vede în această schimbare un atac la adresa republicii, iar alţi critici au subliniat că partidului lui Orbán îi displace pur şi simplu instituţia republicii, notează site-ul Politics.hu.

Textul începe cu primul vers al imnului naţional – „Dumnezeu să îi binecuvânteze pe maghiari...” – doar prima dintre referirile la Dumnezeu şi la creştinism care apar mai târziu. Documentul subliniază că libertăţile şi responsabilităţile sunt construite în spiritul revoltei anti-sovietice din 1956 şi anunţă o delimitare fermă de totalitarism.

A doua frază face apel la „naţiunea maghiară”: „Noi, membrii naţiunii maghiare, la începutul noului mileniu, cu responsabilitate pentru