Germana este considerată în general o limbă grea, dar dacă o înveţi de mic procesul este mult mai uşor şi poate să-ţi determine parcursul viitor. Aşa mi s-a întâmplat şi mie.
Am fost înscris la o grădiniţă privată cu predare în limba germană, unde am avut primul contact cu limba lui Schiller şi Goethe. Frau Ilse Blagovescenski, originară din Banat, ne învăţa cântece şi poezii de Crăciun în germană, pe care le spuneam în jurul bradului. „Stille Nacht", „Leise rieselt der Schnee" îmi vor aminti întotdeauna de copilărie.
Liceul german Hermann Oberth, actualul Goethe, a fost locul unde m-am legat definitiv de limba germană. La gimnaziu făceam toate materiile în germană, mai puţin Istoria şi Geografia României. Să înveţi germana ca limbă maternă este o experienţă unică.
Am descoperit cărţi extraordinare pe care le citesc şi astăzi cu plăcere precum „Poveste fără Sfârşit" şi „Momo" de Michael Ende. Au urmat Goethe, Schiller, dar mai ales Karl May, care a devenit autorul meu preferat. Limbajul literaturii germane şi al romanelor de aventuri ale lui May are o savoare deosebită.
Drumul german
După examenul de admitere, mi-am continuat „drumul german" la Spezialabteilung (secţia Specială). Nici Real, nici Uman, ci o combinaţie din ambele profile, iar metoda de predare şi manualele erau germane. Profesorii erau şi ei nemţi, plătiţi de statul german.
Ce orizonturi mi-a deschis germana după ce am terminat? Să ştii o limbă străină în plus, chiar este un plus. Anul trecut am obţinut o bursă de trei luni pentru jurnalişti din Europa Centrală şi de Est. Am avut ocazia să văd cum se lucrează într-o redacţie germană, scriind despre România, în germană, pentru Financial Times Deutschland.
