Avocaţi, magistraţi, foşti deţinuţi politici şi deportaţi în Bărăgan s-au întâlnit, joi, la Baroul Timiş, pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de neaplicarea legii privind condamnările cu caracter politic de dinainte de 89. Potrivit acestora, la instanţele din Timişoara procesele privind cererea unor despăgubiri băneşti pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare sunt blocate sau respinse, deoarece Curtea Constituţională a decis că articolul care prevede aceste măsuri pecuniare nu este constituţional. Invitat la dezbateri, istoricul Marius Oprea, iniţiatorul legii, a arătat că, pentru că refuză acordarea acestor despăgubiri, statul român poate fi considerat continuator al celui comunist.
Susţinătorii Legii nr. 221/2009, privind condamnările cu caracter politic pronunţate înainte de 1989, s-au întâlnit din nou la Timişoara, la Baroul Timiş, cu o zi înainte de aniversarea a 21 de ani de la lansarea publică a Proclamaţiei de la Timişoara, pentru a discuta pe marginea prevederilor acestei legi şi a problemelor pe care le-au întâmpinat din partea statului român. La eveniment au participat avocaţi şi magistraţi ai Baroului Timiş, reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, ai Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan şi ai Societăţii Timişoara, invitat de onoare al dezbaterii fiind istoricul Marius Oprea, iniţiatorul acestei legi, menită să repare, parţial, suferinţele cauzate celor care s-au opus regimului comunist. „Am avut multe piedici, la iniţierea acestei legi. În 2009, lucrurile s-au schimbat în mod inexplicabil. Am avut obiecţii din partea Ministerului Finanţelor. În Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor s-a dorit ca legea să fie amputată din start. S-au făcut calcule aberante, cum că pentru acordarea despăgubirilor ar fi nevoie de 15% din PIB. Nu ştiu de unde au scos aceste sume. Am calculat că nu s-ar fi
