În cazul unui cutremur devastator, centrala de la Cernavoda nu poate produce un accident nuclear, susţin autorităţile române. Totuşi, autorităţile din Japonia cu siguranţă credeau, de asemeni, că reactoarele lor pot face faţă unor situaţii precum cutremurul de vineri, iar situarea centralei nucleare româneşti pune în pericol două mari oraşe: Bucureşti şi Constanţa. Clădirea Centralei de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Mercalli, dat fiind riscul mare ridicat de o astfel de instalaţie. Fiecare reactor al centralei conţine 84 tone de uraniu, în condiţiile în care pentru o bombă de puterea celei de la Hiroshima sunt necesare doar 23,4 kilograme de uraniu. Alături de Casa Poporului, centrala de la Cernavodă se află în topul clădirilor cele mai rezistente în caz de seism, din România. "Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la toate tipurile de catastofe naturale. În cazul unui cutremur cu o magnitudine de opt grade pe scara Richter, centrala se opreşte singură. În condiţii normale, ea este prevăzută cu cinci bariere tehnice şi tot atâtea administrative, iar probabilitatea ca cineva să le treacă este zero", a declarat preşedintele Agenţiei Nucleare, Şerban Constantin Valeca, la un simpozion desfăşurat la Piteşti. Decizia construirii primei centrale atomonucleare la Cernavodă a fost luată în 1978. A fost proiectată pentru cinci unităţi folosind tehnologia CANDU (Canadian Deuterium Uranium).
Autori: A.B.
În cazul unui cutremur devastator, centrala de la Cernavoda nu poate produce un accident nuclear, susţin autorităţile române. Totuşi, autorităţile din Japonia cu siguranţă credeau, de asemeni, că reactoarele lor pot face faţă unor situaţii precum cutremurul de vineri, iar situarea centralei nucleare româneşti pune în pericol două mari oraşe: Bucureşti şi Constanţa. Clădirea Centralei de la
