Liceenii s-au destăinuit la o dezbatere din programul „Tineri împotriva corupţiei“, organizată de autorităţi şi Asociaţia Pro Democraţia. Florile şi cadourile de sărbători sunt la limita între mită şi un gest frumos. Unele cadre didactice sunt „sensibile“ la daruri mici, altele preferă cadouri de sute de euro.
„Nu am dat nicodată şpagă. Am avut probleme la şcoală tocmai pentru că nu am făcut asta. Am avut un profesor căruia nu i-am dus şpagă şi mi-a făcut zile negre. Ceilalţi colegi i-au dat şi au trecut, cu note bune şi fără absenţe. Şpaga nu era mare: un cadou, o sticlă de ceva. Dar nu am fost de acord cu practica asta şi m-a lăsat corigent. Aşa a trebuit să repet anul", este mărturia unui elev la un liceu din Bucureşti care a simţit pe propria piele valoarea şpăgii tradusă în note.
Tocmai pentru a preveni astfel de incidente şi pentru a-i face conştienţi pe tineri că „mita" este un lucru rău, Asociaţia Pro Democraţia, împreună cu Direcţia Generală Anticorupţie au implementat proiectul „Tineri împotriva corupţiei", în care liceenii vor afla direct de la autorităţi cum trebuie să procedeze dacă sunt martori la un act de corupţie. O astfel de dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Liceul „Nicolae Tonitza" din Bucureşti.
Mărţişorul nu e mită
Elevii de la „Tonitza“ au luat lecţii anticorupţie Foto: Cătălina Toma
Tinerilor li s-a explicat că un gest frumos de 1 sau 8 martie nu înseamnă un act de corupţie. În schimb, dacă buchetul de flori este dat cu intenţia de a primi o notă bună, iar profesorul „se lasă sensibilizat", atunci poate fi vorba de mită. „Mita nu înseamnă numai bani. Trebuie să ştiţi că pentru orice sumă de bani trebuie să primiţi chitanţă", este mesajul transmis de procurori elevilor.
„Am auzit de mită în spital, la vamă, la Bac, când faci Inspecţia Tehnică la maşină, când te prinde control
