"Estimez că în medie pentru o companie închisă evaluarea acesteia poate creşte cu 25% în urma listării. Preţul unei companii depinde şi de alţi factori, precum structura acţionariatului, modul de promovare, precum şi conjuctura pieţei de capital din acel moment care influenţează valoarea primei de lichiditate", este de părere Paşol. El dă ca exemplu listarea Fondului Proprietatea (FP), ale cărui acţiuni se tranzacţionau pe piaţa OTC înainte de listare la un preţ de circa 0,5 lei/titlu, iar în prima zi de listare pe Bursă, cotaţia acestor titluri a urcat cu aproape 30%, la 0,6495 lei. Titlurile FP s-au transferat pe bursă în prima lună la un nivel mediu de 0,615 lei, cu 23% peste preţurile practicate pe piaţa OTC, iar indicele bursier BET s-a apreciat cu 10% în aceeaşi perioadă, astfel că diferenţa de preţ plătită în plus în cazul fondului a fost de circa 15%. "O companie mai mică va avea o primă de lichiditate mai scăzută, dar va fi totuşi o valoare în plus faţă de situaţia în care firma este închisă. Cred că dacă conjunctura de piaţă era mai favorabilă în momentul listării Fondului Proprietatea, prima de lichiditate ar fi fost mai ridicată. De asemenea, acţiunile unei companii închise se tranzacţionează mult mai greu decât se tranzacţionau titlurile FP pe piaţa OTC, aşa că prima de lichiditate în cazul fondului ar fi mai mare decât diferenţa de preţ care a rezultat între preţul de la bursă şi cel de pe OTC. Fondul Proprietatea este un exemplu foarte bun în acest sens, dar, din păcate, singular", a precizat Paşol. El mai spune că atunci când o companie se listează pe bursă, conducerea are o evaluare internă a societăţii, dar pe care nu o face publică, astfel încât este greu de estimat cu exactitate care este diferenţa de preţ în plus pe care o plătesc investitorii de pe bursă. "Cred că este vorba mai mult de un discount de nelichiditate care se aplică companiilor înc