Daca se va ajunge la instituirea unei interdictii de zbor pentru aviatia lui Moammar Kadhafi, este cert ca liderul libian o va interpreta drept o ingerinta directa in favoarea rebelilor. Ceea ce probabil ca este adevarat, dat fiind contextul politic de astazi. Reuniunea ministrilor de externe ai statelor-membre ale Ligii Arabe, desfasurata simbata la Cairo, ar trebui sa contribuie la deblocarea mecanismului de ingerinta externa in razboiul civil libian. Solicitarea statelor arabe de impunere a unei zone no fly (in interiorul careia sa fie interzise zborurile aviatiei militare libiene) va indeparta, probabil, cele mai multe dintre obiectiile Rusiei si Chinei, astfel ca este de asteptat ca in Consiliul de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite sa se ajunga la un consens care sa permita adoptarea unei rezolutii semnificative. Moscova si Beijingul ar putea actiona pentru atenuarea unora dintre prevederi, insa nu au motive serioase de a face uz de dreptul lor de veto. Crearea unei legitimitati internationale in favoarea acestei forme limitate de interventie militara ar urma sa inlature reticentele Administratiei Obama, care se va vedea silita sa-si asume misiunea pe care toata lumea i-o atribuie - aceea de a constitui forta principala de impunere a restrictiilor de zbor. Totodata, Londra si Parisul par sa iasa din pozitia de ofsaid diplomatic in care s-au plasat fata de partenerii europeni, pe fondul incercarii de a prelua initiativa politica fara consultari serioase cu celelalte state-membre. In fine, dar nu in cele din urma, o rezolutie favorabila a ONU le-ar permite statelor arabe sa se prezinte drept adevaratii vectori politici ai schimbarii din Libia. Ceea ce nu se spune (inca) deschis, dar se poate usor intui, este faptul ca eventuala zona no fly ar urma sa aiba un scop diferit de cele impuse in trecut in Irak si in Bosnia-Hertegovina. Desigur ca in Libia este