După ce a identificat inamicul nr. 1 al crizei mondiale - băncile hrăpăreţe -, care au făcut profituri-record în timp ce bieţii cetăţeni, treziţi brusc din euforia creditului doar cu buletinul, au ajuns pe drumuri, Bruxelles-ul s-a gândit că n-ar fi rău să le tragă la răspundere. Aşa încât a mers mai departe cu ideea vehiculată anul trecut de preşedintele Van Rompuy, şi anume, să introducă o serie de taxe pe activităţi şi tranzacţii financiare la nivel european.

Parlamentul European s-a grăbit să le susţină. Cu atât mai mult cu cât, politicieni fiind, au văzut în asta o oportunitate pentru sezonul alegerilor ce va să vină. În această legislatură a PE, predominante sunt ideologiile de dreapta şi centru dreapta, adică cele care pun capitalul mai presus decât socialul. Cei cu orientare de stânga încearcă să "capitalizeze" şi ei cum pot pe imensul oprobriu popular la adresa băncilor. Socialiştii din toate ţările europene s-au unit, deunăzi, la Atena, leagănul democraţiei, prin generozitatea prim-ministrului grec. Ei au discutat modalităţi concrete de a implementa aceste taxe, poreclite "Robin Hood", şi au ajuns la concluzia că pot aduce la bugetul UE aproape 200 de miliarde de euro anual. Mai mult, ei au sprijinul lui Merkel şi Sarkozy, ale căror ţări s-au săturat să mai plătească notele de plată ale statelor falimentare, care se ţin lanţ. Pe de altă parte, reprezentanţii celui mai mare partid din PE, Partidul Popular European - Creştin Democrat, perceput drept artizanul tăierilor salariale şi bugetare care au afectat mulţi cetăţeni europeni, s-au întâlnit şi ei la Helsinki, pentru a găsi modalităţi de a ieşi basma curată din toată această poveste. Chiar şi preşedintele nostru non-partizan politic a participat. Probabil din dorinţa sinceră de a scuti contribuabilul PDL de o cheltuială în plus, cum s-ar fi întâmplat dacă titularul funcţiei de conducere a partidu