Politică şi diversiune. Totul bazat pe promisiuni, minciuni, intimidări, presiuni diverse sau şantaje… Nimic n-a lipsit din arsenalul de metode desfăşurate de PCR, în Mureş şi în ţară, contra adversarilor politici. Sub ochiul atent şi grijuliu al „marelui frate” de la Răsărit. După plăpumarul Gheorghe Cristescu, primul conducător al PCdR, cel de-al doilea avea să fie un tâmplar maghiar mureşean, Elek Kőblős (1887-1937), impus în 1924 de către Moscova şi agent dovedit al acesteia, aşa cum avea să reiasă din documentele publicate ulterior, respectiv între anii 1980-1986, de către Institutul de istorie al PCR. Informaţii interesante şi poate chiar inedite, veţi putea afla despre mureşeanul dr. Victor Groza, primul prefect român de după eliberarea zonei, fratele prim-ministrului procomunist, dr. Petru Groza. O altă figură interesantă a timpului, cu un aport important în mişcarea comunistă interbelică, dar şi din primii ani ai preluării puterii în Mureş, a fost Alexandru Moghioroş (1911-1969), lider important al partidului. Despre accederea la putere, în această zonă, a comuniştilor – un adevărat studiu de caz – veţi afla lucruri inedite, dar pe care poate, bunicii sau părinţii dumneavoastră le-au trăit cu adevărat. Veţi mai avea ocazia să aflaţi câţi comunişti erau în Mureşul interbelic, care era componenţa etnică a partidului după eliberarea Mureşului în septembrie 1944, câţi comunişti erau în martie 1945 şi câţi au ajuns să fie în mai 1946, la mai puţin de şase luni de la consacrarea oficială a preluării puterii de către comunişti. De asemenea, veţi putea constata că „fripturişti politici” existau şi atunci, la fel ca şi acum. Cine erau acei mureşeni care s-au pus necondiţionat în slujba comuniştilor şi cum au fost ei răsplătiţi după câştigarea alegerilor? De fapt, dincolo de doctrine, ideologii şi concepte, politica a fost şi a rămas un şir de trădări succesive.