Salariile pentru joburi part-time ale studenţilor români din străinătate sunt de câteva ori mai mari decât cele pe care le-ar obţine dacă s-ar angaja cu jumătate de normă în România, iar majoritatea românilor care pleacă la studii în străinătate reuşesc încă din primul an să se întreţină singuri.
Dacă un student câştigă în România, în medie, 100 de euro net lunar pentru un job part-time (cel mai adesea în call-center), un român care învaţă la o universitate în străinătate are un salariu de cel puţin 400 - 500 de euro net pe lună, lucrând ca asistent în bibliotecă sau ca ospătar. "Estimez că mai puţin de 25% din românii care pleacă anual în străinătate primesc finanţare de la părinţi. Majoritatea se angajează, chiar dacă lucrează numai pe proiecte sau dacă au joburi punctuale, ca organizatori de evenimente", a spus Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului Educativa, un grup de companii şi organizaţii non-guvernamentale cu activităţi în sectorul educaţional şi organizator al târgului educaţional Romanian International University Fair 2011 (RIUF). RIUF a reunit la finele săptămânii trecute ofertele educaţionale de la aproximativ 100 de instituţii de învăţământ străine şi locale, la care au participat aproape 7.000 de elevi, studenţi şi părinţi. Deşi numărul participanţilor la astfel de evenimente este tot mai mare şi, aparent, există un interes crescut pentru studiile străine, elevii şi studenţii români merg în continuare la târguri educaţionale fără să ştie cu exactitate dacă vor să se înscrie sau nu la o universitate străină. "Nu ştiu încă ce voi face după absolvirea liceului, mi-ar plăcea să am un schimb de experienţă, să stau câteva luni la o universitate din Marea Britanie, să văd cum e şi să învăţ mai bine limba", spune Diana, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Matei Basarab" din Capitală. Totuşi, o mare parte din
