Judeţul nostru este preferat de infractori pentru că este o zonă de tranzit. Anul trecut, poliţiştii de la Crimă Organizată au găsit, în judeţul Braşov, aproape 50.000 de bancnote false.

Falsificarea de bancnote este o „afacere" care rămâne în topul preferinţelor infractorilor. Este o metodă care duce în scurt timp la profit, iar plasasarea banilor falşi se face foarte uşor, infractorii orientându-se spre comercianţii care nu învârt, zilnic, sume mari de bani şi care sunt uşor de păcălit.

„Plasarea de bancnote false se face la persoanele care sunt în necunoştinţă de cauză, cum ar fi vânzătorii de la chioşcurile de ziare sau cei din piaţă, care disting mai greu bancnotele false de cele reale, spre deosebire de casieri, de exemplu, care lucreză cu banii toată ziua şi sesizează falsul", spune şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov (BCCO), comisarul şef Gabriel Florescu.

Scopul infractorilor este acela de a obţine de pe urma bancnotei un profit cât mai mare. „Când se duc la un chioşc de ziare, cumpără un pachet de ţigări, un ziar sau o cartelă reîncărcabilă, pentru care restul să fie cât mai mare. Nu au o bancotă preferată pe care o falsificată. Noi am găsit şi hârtii de 100, 200 şi chiar 500 de lei", mai spune comisarul şef Gabriel Florescu. Poliţiştii spun că vânzătorii trebuie să studieze cu atenţie bancnota şi să fie atenţi la fanta transparentă a hârtiei, pe care falsificatorii o înlocuiesc cu scotch şi care se simte la atingere, fiind mai aspră.

Braşov, oraş de tranzit

Numai în 2010, poliţiştii au depistat pe raza judeţului Braşov 49.000 de bancnote false, începând de la cea de 10 lei până la cea de 500 de lei. Oamenii legii spun că o parte dintre bancnotele false sunt plasate la Braşov de indivizii din alte judeţe.

„Braşovul este un oraş de tranzit şi un oraş turistic şi pot veni din toată ţara să plaseze