Japonia se confruntă cu cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial, tocmai ea, care a capitulat ultima în cea de a doua conflagraţie mondială numai după ce a suferit urgia primelor bombardamente atomice din istoria umanităţii. Dar criza ei actuală are şi un mare impact mondial. Practic, ţara e devastată după catastrofalul seism de 9 grade pe scara Richter, de la 11 martie, şi imensele tsunami apărute ulterior; se vorbeşte de circa 10.000 de morţi şi de pagube de peste 100 de miliarde de dolari, dar cifrele se modifică din mers. De parcă n-ar fi destul, au intervenit probleme la unele reactoare nucleare, între care cele de la centrala atomică Fukushima, 240 km nord de Tokyo, sunt cele mai grave, exploziile succesive de acolo mărind consistent nivelul radiaţiilor din atmosferă. Sunt probleme şi la centralele nucleare Onagawa şi Tokai.
Ajuns aici, aş vrea să rememorez un eveniment ce demonstrează a nu ştiu câta oară că viaţa bate filmul. Este vorba de pelicula „The China Syndrome", care a avut un impact mediatic şi nu doar atât în momentrul lansării ei. Filmul, realizat în 1979 şi avându-l ca regizor pe James Bridges, în rolurile pricipale fiind distribuiţi Jane Fonda, Jack Lemmon şi Michael Douglas, are la bază un scenariu ce evocă un accident într-o centrală nucleară americană, care este atât de grav încât, din cauza exploziei, unda de şoc ajunge în cealaltă parte a Terrei, tocmai în China. După premieră, 16 martie 1979, s-au consemnat mari şi energice proteste ale centralelor nucleare americane, care acuzau „nerealismul şi ilogica" scenariului. Totuşi, două săptămâni mai târziu, la 28 martie, la centrala nucleară Three Miles Island de lângă Harrisburg, statul Pennsylvania, a avut loc un cumplit accident cauzat de o eroare umană, accident clasat pe locul 5 pe Scara Internaţională a Evenimentelor Nucleare (INES; ce are 9 grade. O precizare: cele de
