De ziua naţională a Ungariei, FP România începe publicarea dosarului dedicat preşedinţiei europene ungare din ediţia ianuarie/ februarie. Fostul ministru ungar de Externe Péter Balázs explică strategia de politică externă a Budapestei în contextul preluării preşedinţiei UE. O politică ce ţine cont de Rusia, Turcia şi de China, dar care este interesată şi de dezvoltarea unor trilaterale regionale precum România-Ungaria-Serbia.

Articol din dosarul Ungaria, rebelul Europei, publicat în ediţia nr. 20 a FP România (ianuarie/ februarie). Detalii: Coperta, Sumarul, Nota editorului.

Ce loc au obiectivele euro-preşedinţiei în strategia de politică externă a Ungariei?

În mandatul său, Ungaria moşteneşte o sumă de preocupări legate de guvernanţa economică a Uniunii, precum stabilizarea eurozonei. Totodată, în timpul mandatului său se vor iniţia şi pregătirile lansării bugetului pe termen lung al UE, 2014-2020. Comisia trebuie să facă o propunere iniţială în iunie 2011, astfel că Ungaria poate juca un rol important, de background, în modelarea sa.

Ungaria este foarte interesată de agenda extinderii Uniunii Europene, Croaţia care urmează să finalizeze negocierile de aderare devine o prioritate pentru preşedinţia euro-ungară. Budapesta este un susţinător de cursă lungă al integrării Croaţiei în spaţiul comunitar, astfel că ne aşteptăm ca în următoarele şase luni să realizăm progrese semnificative în negocierile de aderare. În al doilea rând, susţinem integrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Ungaria este conştientă de tensiunile pe chestiuni de imigraţie existente între România, Italia şi Franţa, dar cred că putem găsi o modalitate de integrare a noilor state membre cât mai curând cu putinţă.

În al treilea rând, Budapesta a fost întotdeauna un susţinător al integrării Turciei în UE. Sigur, suntem conştienţi de sensibilităţ