15 martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, o zi plină de semnificaţii pentru comunitatea maghiarilor din România. La Cluj, ca în fiecare an, societatea civilă, împreună cu cele două formaţiuni politicie ale maghiarilor din România organizează marţi manifestări dedicate momentului istoric 1848.
Corespondentul RFI la Cluj, Bianca Pădurean
Manifestările dedicate aniversării Revoluţiei maghiare de la 1848 au debutat la Cluj-Napoca luni, cu o ceremonie de depunere a jurământului către statul ungar a primilor etnici maghiari din România, care au primit cetăţenia ungară, conform legii aprobate de Parlamentul de la Budapesta. Printre aceştia s-au numărat vice-preşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Tineretului Maghiar din Ardeal, Kristina Sandor şi consilierul local clujean, Lajos Molnos.
Au urmat depuneri de coroane din partea vice-premierului Ungariei, Zsolt Semjen, la statuia episcopului romano-catolic Aron Marton şi decernarea de premii unor personalităţi ale comunităţii maghiare din Cluj.
Marţi este programată organizarea unui marş pe străzile Clujului, o liturghie ecumenică şi depuneri de coroane şi jerbe de flori la clădirea fostului Hotel Biasini, locul unde poetul revoluţionar Sandor Petofi a înnoptat în 1848.
Pe 15 martie 1848, tineretul radical, în frunte cu Sándor Petőfi a ieşit pe străzile Pestei, a ocupat o tipografie şi a scos un manifest, care sintetiza revendicările opoziţiei politice. Manifestul cu titlul "Dorinţele naţiunii maghiare" cerea printre altele, libertatea presei, Guvern propriu, convocarea anuală a Dietei Naţionale, egalitatea în faţa legii, armată naţională, desfiinţarea iobăgiei şi alipirea Transilvaniei la Ungaria. Viena nu a luat în seamă aceste revendicări, astfel că maghiarii au luptat cu arma în mână pentru ele.
Istoria recentă a maghiarilor de pe teritor
